Cât de mare este piața
Pentru 2025, au depus situații financiare în diviziunea 47 un număr de 12 611 întreprinderi, cu 74 228 de salariați. Dintre ele, 11 636 au sub zece salariați: magazinul de cartier, buticul și taraba sunt regula, nu excepția.
Salariul mediu brut în comerțul cu amănuntul a fost de 13 348,5 lei în trimestrul al patrulea din 2025, față de 16 355,1 lei media pe economie. Numărul de salariați crește de la un an la altul: cu 3,2% în trimestrul al patrulea din 2025, cu 4,3% în primul trimestru din 2026 și cu 5,9% în al doilea, față de aceleași trimestre ale anului precedent. Pentru un magazin nou, asta înseamnă că vânzătorii se angajează pe o piață în care și concurenții angajează, așa că statul de plată se planifică pe direcția în care merge salariul, nu pe cifra de azi.
Ce acte se cer
Nomenclatorul actelor permisive nu are licență pentru magazin. Licențele care ating comerțul cu amănuntul sunt puține și precise: metalele și pietrele prețioase, armele și munițiile, articolele pirotehnice, medicamentele și combustibilul vândut la stații. Bijuteriile, de exemplu, se vând doar cu licență, iar în comerțul obișnuit numai în magazine sau secții specializate de cel puțin 12 m², condiție care nu se aplică vânzării online; regimul lor este explicat pe pagina despre amanet, creditare și metale prețioase.
Toate celelalte magazine pornesc de la notificarea de comerț. O depui la primăria localității unde se află magazinul, nu unde este înregistrată firma, și o depui pentru fiecare unitate în parte: două magazine înseamnă două notificări. Primăria trimite notificarea mai departe la Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, în toate cazurile. Pentru un magazin obișnuit, Agenția Națională pentru Sănătate Publică nu o primește, pentru că lista ei din diviziunea 47 cuprinde doar farmaciile și stațiile de carburanți.
Magazinul alimentar mai are un pas: înregistrarea la ANSA. Ordinul agenției din 2024 numește pe lista de înregistrare magazinul alimentar, supermagazinul și hipermagazinul, vânzarea cărnii, a laptelui și a ouălor, a pâinii și a băuturilor, taraba cu alimente din piața agricolă și unitățile ambulante. Autorizația sanitar-veterinară de funcționare, de aceeași valoare, rămâne pentru piața care are o hală de produse de origine animală și pentru unitățile care depozitează și vând produse de origine animală din import.
Suprafața decide mai multe reguli decât crezi
Când completezi notificarea, treci tipul unității și suprafața comercială. Nomenclatorul unităților comerciale împarte magazinele în patru clase: până la 30 m², de la 30 la 400 m², de la 400 la 1 000 m² și peste 1 000 m². Prăvălia este în prima clasă, supermagazinul în a doua sau a treia, hipermagazinul în a patra. Suprafața comercială include sala de vânzare, cu locul unde se expune marfa, locul unde se plătește și culoarele pentru vânzători și cumpărători.
Cifrele care contează pentru un magazin nou sunt câteva și merită verificate înainte de contractul de locațiune. Sub 20 m² nu poți vinde alcool. Tot sub 20 m², dacă vinzi țigări, magazinul trebuie să fie la cel puțin 200 de metri de o școală sau de o instituție medicală. Peste 30 m² scrii pe eticheta de preț țara de origine a alimentelor. Peste 100 m², când pornește sistemul de garanție pentru ambalajele de băuturi, primești înapoi sticlele și dozele returnate de clienți.
Specializarea are și ea un prag. Un magazin alimentar poate dedica mărfurilor nealimentare cel mult 20% din suprafața comercială, iar un magazin nealimentar poate dedica alimentelor cel mult 10%. Dincolo de aceste cote, magazinul este mixt și se notifică așa.
Un magazin nu poate funcționa într-o casă de locuit sau într-un apartament. Legea comerțului interior permite în locuință doar câteva tipuri de unități, printre care punctul de comerț online, cafeneaua și cofetăria, iar niciun tip de magazin nu este pe listă.
Magazinul alimentar
Pe lângă cele două acte, magazinul alimentar are câteva reguli de funcționare care nu se aplică celorlalte magazine. Nu poate fi închis mai mult de două zile la rând în perioada sărbătorilor legale. Păstrează în magazin documentele de calitate și de siguranță ale produselor și le arată cumpărătorului care le cere. Pentru mărfurile vândute la cântar pune la dispoziția clienților un cântar de control.
Ambalajele cu garanție schimbă casa de marcat. Berea, cidrul, băuturile răcoritoare, apa, sucurile și nectarurile în ambalaje de unică folosință din sticlă, plastic sau metal, de la o zecime de litru la trei litri, se vând cu o garanție de cel puțin 2 lei, iar sistemul trebuie să funcționeze în toată țara cel târziu la 25 ianuarie 2027. Garanția apare separat pe eticheta de raft și pe bonul fiscal, iar magazinul anunță sistemul printr-un afiș de format A3. Magazinele de până la 100 m² nu sunt obligate să primească ambalajele înapoi; cele mai mari primesc toate ambalajele cu garanție, chiar și pe cele ale unor băuturi pe care nu le vând, și dau banii înapoi în numerar, în voucher sau în marfă.
Alcoolul și tutunul în magazin
Niciunul nu cere licență la vânzarea cu amănuntul. Le declari în notificarea de comerț, bifând mențiunea pentru producția alcoolică, bere și articole din tutun, iar restul ține de regulile de vânzare.
Pentru alcool, condițiile sunt spațiile comerciale de cel puțin 20 m² și vânzătorii de peste 18 ani. Magazinul nu vinde alcool între orele 22.00 și 8.00, nu îl vinde în sticle de plastic mai mici de 0,25 litri și nu îl vinde celor sub 18 ani: vânzătorul cere actul de identitate, iar dacă vârsta nu se poate stabili, nu vinde. Alcoolul de import pentru vânzarea cu amănuntul se cumpără doar prin depozite specializate. Consiliul local poate stabili în jurul școlilor, al spitalelor și al lăcașurilor de cult o rază în care alcoolul nu se vinde, așa că adresa se verifică și în regulamentul local de comerț.
Tutunul are reguli mai stricte de expunere decât alcoolul. Produsele din tutun, țigaretele electronice și produsele încălzite nu se expun la vedere: vânzătorul arată, la cerere, lista produselor și a prețurilor, tipărită cu negru pe hârtie albă. Nu se vând la bucată, din pachete deschise sau în pachete cu mai puțin de 20 de țigarete, nu se vând prin internet și nu se vând fără timbrul de acciz al anului de fabricare. La loc vizibil stă anunțul că vânzarea către minori este interzisă, cu valoarea amenzii.
Bufetul și barul au propriile reguli pentru alcool, iar acestea sunt explicate pe pagina despre restaurante, cafenele, baruri și catering.
Magazinul nealimentar
Aici notificarea este singurul act, iar munca adevărată stă în relația cu cumpărătorul. Informația despre produs se dă în limba română sau în română și rusă, iar un produs fără informație completă și corectă în română nu se pune în vânzare. Prețul și prețul pe unitate de măsură se afișează pentru orice produs, doar în lei. O reducere se calculează față de cel mai mic preț practicat în ultimele 30 de zile, nu față de un preț de catalog.
Hainele se vând cu condiții de probă, iar mostrele din vitrină se vând la cerere, dacă nu poartă eticheta „Nu se comercializează”. Reclamațiile se soluționează în cel mult 14 zile calendaristice. Din 22 august 2026, producătorii de textile organizează puncte de colectare a deșeurilor textile în toate locurile unde li se vând produsele.
Piața, taraba și ghereta
Nomenclatorul face diferența între unitățile din piață după mărime și construcție. Ghereta este o construcție prefabricată de până la 12 m², toneta este un cort de până la 12 m² cu marfă pentru o zi, taraba are până la 2 m², iar pavilionul trece de 12 m². Diferența contează: alcoolul nu se vinde în unitățile de comerț ambulant, în afara târgurilor și evenimentelor aprobate de primărie, și nici în pavilioanele de până la 20 m², iar tutunul nu se vinde în nicio unitate de comerț ambulant.
Regulile pieței sunt scrise de Guvern și interzic, în afara magazinelor fixe și a localurilor, alcoolul și produsele vitivinicole, apoi armele, articolele pirotehnice, medicamentele și dispozitivele medicale. Din tarabe și gherete nu se vând carnea, peștele, ouăle și mierea fără actele și echipamentul cerut, bijuteriile, lenjeria de corp neambalată, făina și crupele vrac în aer liber și conservele făcute în casă. Alimentele și mărfurile nealimentare nu se vând din aceeași unitate. Vânzătorii din piață au cel puțin 16 ani.
Producătorii au loc separat. Cel care își vinde surplusul din gospodărie cu o declarație de producător casnic nu se înregistrează ca firmă și nu depune notificare. Acesta este regimul lor, nu al tău: dacă revinzi marfă cumpărată, ai nevoie de firmă, de notificare și de contractul cu piața.
Second-hand
Mărfurile folosite au o hotărâre de Guvern proprie. Hainele, încălțămintea, textilele și jucăriile se vând doar dacă au fost curățate, dezinfectate și dezinsectate, iar fiecare lot are certificatul lui. Pentru marfa de import, certificatul vine de la autoritatea țării exportatoare. Pentru marfa colectată în Moldova, tratamentul îl fac firme specializate. Actele se arată inspectorilor și cumpărătorilor care le cer.
Se vinde doar în piețe de mărfuri second-hand, în piețe mixte și în magazine specializate. Nomenclatorul are pentru ele două tipuri: magazinul second-hand, pentru mărfuri uzate sau folosite, și magazinul de consignație, care vinde bunurile altora pe baza unui contract de consignație. Bunurile primite ca ajutor umanitar nu se vând.
Cât costă să deschizi un magazin
Actele permisive costă puțin. Notificarea de comerț este de 100 de lei pentru fiecare unitate, iar primăria poate reduce sau scuti suma, mai ales la depunerea online. Magazinul alimentar adaugă certificatul ANSA, de 150 de lei. Un SRL se înregistrează fără capital social minim.
Costul care se planifică este taxa locală pentru unitățile comerciale. Se plătește în fiecare an, pentru fiecare unitate, iar consiliul local o stabilește după tipul unității, suprafață, mărfurile vândute și program. În Chișinău, taxa magazinului crește pe tranșe de suprafață și se majorează dacă vinzi alcool, dacă vinzi tutun, cu o sumă pentru fiecare casă de marcat, dacă lucrezi după ora 23.00 și dacă vitrina dă spre una dintre arterele principale. Pentru un magazin mic cu alcool și țigări, majorările pot depăși taxa de bază, așa că decizia consiliului se citește înainte de semnarea contractului de locațiune.
Casa de marcat este obligatorie. Lista activităților care pot încasa numerar fără ea cuprinde fermierii care vând propria producție în piață, ziarele și revistele, titularii de patentă și târgurile, dar nu și magazinul. Încasarea fără casă de marcat sau fără bon se amendează cu 5 000 până la 15 000 de lei.
Patenta nu mai este o opțiune pentru revânzare. Toate pozițiile de comerț cu amănuntul din anexa legii patentei sunt excluse. Rămân câteva poziții în care meșterul își vinde propriile produse, de la croitorie la artizanat, cu cel mult 300 000 de lei vânzări în 12 luni și fără angajați.
SRL-ul este forma obișnuită pentru un magazin. Răspunzi cu bunurile firmei, nu cu cele personale, angajezi vânzători și deschizi al doilea magazin fără să schimbi nimic. Sub pragul de 1,7 milioane de lei vânzări în 12 luni, firma care nu plătește TVA poate aplica impozitul de 4% din venit. Peste prag devii plătitor de TVA, iar magazinul alimentar lucrează de atunci cu cotele de 8% și 20% pe același bon.
Întreprinderea individuală nu are acces la regimul de 4%, pentru că legea o exclude expres, iar fondatorul răspunde pentru obligațiile ei cu tot patrimoniul personal. Pentru un magazin cu angajați și chirie, răspunderea limitată și accesul la regimul de 4% sunt cele două motive pentru care se alege SRL-ul.
Alegem codurile CAEM, întocmim actul de constituire, depunem dosarul la Agenția Servicii Publice și deschidem contul bancar. Depunem pentru tine notificarea de comerț la primărie, cu mențiunea pentru alcool și tutun acolo unde e cazul, și dosarul de înregistrare la ANSA pentru magazinul alimentar. Pentru o firmă străină care vrea să deschidă magazine în Moldova, înregistrăm SRL-ul sau sucursala. Contabilitatea, cu casa de marcat, cotele de TVA și taxa locală, o putem prelua din prima lună. Ce include fiecare serviciu găsești pe pagina de servicii corporative.
