Cât valorează piața restaurantelor
Alimentația publică este jumătatea mai mare a propriei secțiuni CAEM, și cu mult. În 2024 întreprinderile care au raportat în diviziunea 56 au fost 1743, au avut 16 776 de salariați și o cifră de afaceri de 9645,1 milioane de lei. Întreaga secțiune I — cazare și alimentație publică la un loc — a raportat 1963 de unități, 18 598 de salariați și 10 974,1 milioane de lei. Pune cifrele alături și vezi că hotelurile sunt restul: secțiunea I înseamnă în cea mai mare parte restaurante și baruri.
Creșterea este partea asupra căreia merită să insiști. Cifra de afaceri a fost de 5991,9 milioane de lei în 2022, 8331,7 în 2023 și 9645,1 în 2024 — cu 61% mai mult în doi ani. Numărul de salariați a urcat odată cu ea, de la 13 518 la 16 184 și apoi la 16 776.
În aceeași perioadă numărul unităților raportoare s-a așezat de la 1898 la 1743, ceea ce înseamnă mai multă cifră de afaceri și mai mulți oameni în fiecare afacere. Este semnul unei piețe care se maturizează și îi spune ceva util cuiva care intră acum: câștigă unitățile care au capacitatea să servească cererea, așa că planifică sala pe care o poți umple, nu pe cea mai mică pe care ți-o permiți.
La capitolul costuri, salariul mediu în secțiunea I este de 11 432,5 lei pe lună față de o medie pe economie de 16 355,1 și a crescut cu 15,0% într-un an, în timp ce numărul de salariați din secțiune a urcat cu 9,8%. Un stat de plată pentru bucătărie și sală sub media pe economie, într-un domeniu care angajează vizibil: construiește modelul pe direcția în care merge cifra, nu pe valoarea de azi, și tot rămâne competitivă oriunde în regiune.
De ce a devenit mai simplu să deschizi un restaurant
Ani la rând, deschiderea unui restaurant în Moldova a însemnat obținerea unei autorizații sanitar-veterinare de funcționare de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. La 22 februarie 2024 lucrul acesta a încetat să mai fie adevărat, iar o bună parte din sfaturile care încă circulă nu au observat.
Patru poziții — unitate de alimentație publică, centru de alimentare publică, unitate de catering, secție culinară — au fost excluse din lista activităților supuse autorizării sanitar-veterinare, iar operatorii din domeniul alimentar au fost trimiși la înregistrare în temeiul legii siguranței alimentelor. În octombrie 2024 agenția a publicat lista activităților care se înregistrează, iar restaurantele, barurile, cafenelele, cofetăriile, terasele, cantinele și cateringul pentru evenimente sunt pe ea nominal.
Diferența nu este cosmetică. Înregistrarea este o cerere pe care o depui, cu o evaluare a riscurilor în cinci zile lucrătoare și un control inclus în procedură, cu termen de 15 zile lucrătoare și aprobare tacită dacă agenția nu răspunde în scris. Certificatul este valabil pe termen nelimitat dacă spațiul este în proprietate. Și costă 150 de lei.
Un motiv pentru care răspunsul vechi supraviețuiește atât de încăpățânat: autorizația pe care a înlocuit-o costa tot 150 de lei și există în continuare în nomenclator, la un rând distanță, pentru afacerile care chiar au nevoie de ea. Altul este că legea comerțului interior mai conține trimiteri la poziții de anexă care nu mai există. Dacă cineva îți spune că unui restaurant îi trebuie autorizație sanitar-veterinară, citește o trimitere vie către o listă abrogată.
Apoi, în decembrie 2025, s-a mutat și cealaltă listă: activitățile supuse autorizării sanitare de funcționare au fost rescrise pe clase CAEM, iar nicio clasă din diviziunea 56 nu figurează pe ea, nici pe lista de notificare de alături. Alimentația publică a ieșit din ambele sisteme.
Cât costă să deschizi un restaurant
Partea de acte permisive a bugetului înseamnă 250 de lei. Certificatul de înregistrare în domeniul siguranței alimentelor costă 150 de lei, notificarea de comerț 100 de lei, iar primăria poate reduce sau scuti și suma aceasta, mai ales dacă depui online. Un SRL se înregistrează fără capital social minim, în câteva zile lucrătoare.
Aceasta chiar este tot, și merită spus limpede, pentru că foarte multe materiale sugerează altceva.
Costurile recurente sunt cele care cer planificare. Taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii se achită ca sumă anuală fixă pentru fiecare unitate, stabilită de fiecare consiliu local și diferențiată pe tipul de unitate și pe capacitate — restaurantul, cafeneaua, barul, cafeneaua de vară și terasa au fiecare rândul lor, pe tranșe de locuri, iar terasa pe teren municipal se taxează pe metru pătrat. Este unul dintre costurile previzibile mai mari din primul an și diferă enorm de la o localitate la alta, așa că se caută în decizia consiliului unde deschizi, înainte de semnarea contractului de locațiune, nu după primul semestru.
Muzica este costul pe care fondatorii îl uită, iar spre deosebire de taxa locală are cifre publicate la nivel național: 535 de lei pe lună până la 50 m² în Chișinău și în celelalte municipii, 749 de lei pentru 51–100 m², 909,50 lei pentru 101–200 m², până la 1498 de lei pentru 401–500 m², apoi încă 107 lei pentru fiecare tranșă de până la 100 m². O sală în care se organizează nunți, cumătrii și evenimente de familie plătește 2140 de lei pe eveniment în municipii, în locul unei sume lunare.
Restul este sala, bucătăria, amenajarea și oamenii — iar în domeniul acesta oamenii sunt linia care se mișcă, având în vedere direcția salariilor din secțiunea I.
Ce trebuie să știi înainte să deschizi
Regulile pentru fumat se rezolvă o singură dată, la proiectare
Este singura regulă din domeniu în jurul căreia merită să proiectezi, nu la care să reacționezi, pentru că răspunsul îl dă forma încăperii și se rezolvă cel mai ieftin pe planșă.
Fumatul nu este permis în spațiile publice închise și semiînchise, iar obligația îi revine operatorului: angajatorii, proprietarii și administratorii spațiilor publice asigură un mediu fără fum, afișează anunțul că în unitate fumatul este complet interzis și pun semnul unic de interzicere la fiecare intrare. Conformarea înseamnă un semn, o politică internă și un plan de sală — este o parte de rutină a deschiderii, iar cine o planifică din start nu are nicio dificultate cu ea.
Definiția transformă totul într-o chestiune de proiectare. Un spațiu al cărui acoperiș și pereți îngrădesc cel puțin 50% din aria suprafeței totale este semiînchis; sub 50% nu este. O regulă separată păstrează fumatul la 10 metri, măsurați radial, de orice ușă sau fereastră deschisă a spațiului interior, indiferent de pereți, garduri, trotuare sau spații verzi între ele.
Stabilește cele două cifre cu arhitectul înainte să se construiască terasa și întrebarea nu mai revine niciodată. Noi o semnalăm în momentul în care se pregătesc codurile CAEM și notificarea, pentru că atunci planul de sală este încă pe hârtie.
Terasa are reguli proprii, depunere proprie și rând propriu la taxă
Din punct de vedere administrativ, terasa nu face parte din restaurant. Se notifică separat, ca unitate comercială de sine stătătoare, și apare cu titlu propriu în lista de înregistrare a agenției pentru siguranța alimentelor. Dacă stă pe domeniu public, regulile naționale cer o schemă de amplasament individualizată, cu termen de 15 zile lucrătoare.
Tot ea decide și răspunsul la fumat. Un spațiu al cărui acoperiș și pereți îngrădesc cel puțin 50% din suprafață este semiînchis; sub 50% este semideschis. Regula celor 10 metri radiali în jurul ușilor și ferestrelor deschise se aplică însă indiferent de pereți, garduri sau amenajări între ele — iar pe un teren mic poate acoperi toată terasa.
Proiectează terasa în jurul acestei cifre înainte să fie construită și rămâne așezată — motiv pentru care planul merită revizuit odată cu codurile și notificarea, cât totul este încă desen.
Alcoolul nu cere licență, cere 20 de metri pătrați
Comerțul cu amănuntul cu alcool cere o mențiune în notificarea de comerț și spații comerciale de cel puțin 20 m². Persoanele care îl vând trebuie să aibă 18 ani împliniți, iar producția alcoolică de import destinată comerțului cu amănuntul se procură prin depozite specializate. Tutunul funcționează identic: o mențiune în notificare, nu o licență.
Un punct pe care merită să îl structurezi dacă vinzi și la sticlă. Restricția de comercializare a alcoolului între orele 22.00 și 8.00 se adresează punctelor de comerț cu amănuntul, deci acoperă limpede un raft de vânzare pentru acasă sub codul 47.25, în timp ce servirea la masă ține de altă activitate. Aranjamentul curat este să ții raftul pe orarul restricționat și cele două activități separabile în casa de marcat — o decizie despre felul în care se declară codurile și se configurează punctul de vânzare, pe amândouă le așezăm odată cu înregistrarea.
Zgomotul decide unde poate deschide un local cu muzică
Legea comerțului interior nu permite amplasarea unui discobar sau a unei săli de festivități într-un bloc locativ. Este o regulă de amplasare, nu o limită de zgomot, așa că răspunsul îl dă adresa, nu izolarea fonică — ceea ce o face o verificare de cinci minute în faza de selecție a spațiului și niciun obstacol odată ce știi să o faci. O rulăm pe adresa ta înainte de contractul de locațiune.
Pentru localurile care pot deschide, nivelul de zgomot admis în locuința vecină este de 40 dBA ziua și 30 dBA noaptea, iar tulburarea liniștii publice expune firma la o amendă de 3000–4500 de lei. Programul de activitate ți-l stabilești singur, în limitele regulamentului local de comerț și ale regulilor privind liniștea publică — iar modificarea lui înseamnă modificarea notificării.
HACCP, instruirea igienică și controlul medical anual
Un sistem documentat de siguranța alimentelor bazat pe principiile HACCP este obligatoriu. Unitățile de alimentație publică pot aplica proceduri simplificate, întemeiate pe principiile HACCP sau pe bunele practici de igienă, atunci când acestea sunt suficiente pentru controlul riscurilor — legea le numește explicit, prin trimitere la același clasificator pe care îl folosește și notificarea de comerț.
Personalul din alimentația publică face instruire igienică la angajare și apoi o dată la cinci ani — patru ore, gratuit. Iar examenele medicale obligatorii pentru lucrătorii din alimentație aflați în contact direct cu produse alimentare neambalate se fac la angajare și anual, ceea ce este mai des decât instruirea igienică de la cinci ani și este exact lucrul pe care lumea le confundă.
SRL-ul este forma în care se deschide un restaurant, un bar sau o firmă de catering, iar motivul nu este prestigiul, ci expunerea. Hrănești oameni, angajezi personal, ții alcool și operezi o bucătărie: răspunderea limitată la capitalul social, cu bunurile tale personale în afara afacerii, este linia pe care o vrei trasată înainte de primul serviciu. Nu există prag de intrare — fără capital social minim, înregistrare în câteva zile lucrătoare — iar forma deschide tot ce urmează: angajări, a doua locație, contracte de furnizare, conturi corporative, plăți cu cardul.
Patenta de întreprinzător nu ajunge în domeniul acesta. Nu există poziție de patentă pentru restaurant, bar, cafenea sau catering. Singura poziție învecinată este cazarea și masa oferite de proprietarii caselor rurale, care este o afacere de cazare, nu una de alimentație. Cine îți spune că o cafenea mică poate funcționa pe patentă se gândește la altă activitate.
Întreprinderea individuală pare calea de mijloc și nu este. Nu este persoană juridică, iar fondatorul răspunde pentru obligațiile ei nelimitat, cu tot patrimoniul personal — plătind aceleași impozite și ținând aceeași evidență ca o firmă. Într-o afacere cu bucătărie, combinația aceasta nu are niciun avantaj în ea.
La impozite, alegerea care contează cu adevărat este regimul, nu forma. Sub pragul de 1,7 milioane de lei pentru înregistrarea ca plătitor de TVA, impozitul de 4% din venitul din activitatea operațională este deschis unui restaurant și de obicei iese mai bine la calcul. Peste prag ești plătitor de TVA cu două cote pe același bon — 8% la mâncare, 20% la alcool — și deduci TVA de la amenajare, utilaje și chirie, ceea ce pentru o deschidere cu investiție mare valorează mai mult decât pare la prima vedere. Unde cade linia pentru tine depinde de sală și de meniu, iar noi o modelăm împreună înainte de prima lună, ca regimul să fie ales, nu nimerit.
Ne ocupăm de toată deschiderea. Întocmim actul de constituire și statutul, alegem codurile CAEM din diviziunile 56 și 47 — cele care îți decid poziția la TVA și dacă raftul de vânzare pentru acasă rămâne separabil — depunem dosarul la Agenția Servicii Publice și îți predăm firma cu IDNO în câteva zile lucrătoare.
Urmează cele două depuneri care îți dau dreptul să lucrezi: dosarul de înregistrare în domeniul siguranței alimentelor pentru ANSA și notificarea de comerț pentru primărie, cu mențiunea pentru alcool și tutun bifată și cu terasa declarată ca unitate proprie. Amândouă merg odată cu înregistrarea, nu după ea, așa că bucătăria deschide în săptămâna în care este gata, nu în luna următoare.
Și rămânem pentru părțile care se repetă — contabilitate și salarizare lunară, cele două cote de TVA pe același bon, taxa locală pe unitate și declarațiile semestriale. Spune-ne sala, meniul și adresa și îți întoarcem lista completă de coduri, depuneri și costuri înainte să semnezi ceva.
