Cât de mare este piața
Pentru 2025, au depus situații financiare în diviziunea 46 un număr de 7 267 de întreprinderi, cu 46 439 de salariați și venituri din vânzări de 181 485 de milioane de lei. Dintre ele, 6 393 au sub zece salariați: cele mai multe firme de distribuție sunt microîntreprinderi.
Salariul mediu brut în comerțul cu ridicata a fost de 16 025,9 lei în trimestrul al patrulea din 2025, aproape de media pe economie, de 16 355,1 lei, și peste cei 13 348,5 lei din comerțul cu amănuntul. Numărul de salariați a crescut cu 3,5% în trimestrul al patrulea din 2025 față de același trimestru din 2024, dar în 2026 a scăzut: cu 0,3% în primul trimestru și cu 1,1% în al doilea, față de aceleași trimestre ale anului precedent. În aceleași trimestre, comerțul cu amănuntul și comerțul auto au angajat mai mulți oameni decât cu un an înainte. Pentru o firmă nouă de distribuție, asta înseamnă că statul de plată se planifică la nivelul mediei pe economie, nu al salariilor din magazine.
Ce acte se cer
Comerțul cu ridicata nu are licență, cu câteva excepții precise. Importul și vânzarea angro a alcoolului și a berii se fac doar cu licență de la Agenția Servicii Publice, la fel importul și vânzarea angro a produselor din tutun. Medicamentele au o autorizație de distribuție angro proprie, descrisă pe pagina despre producție farmaceutică și dispozitive medicale, iar produsele petroliere au licența lor.
Toate celelalte firme de distribuție pornesc de la notificarea de comerț. Întreaga diviziune 46, inclusiv intermedierea, este pe lista activităților de comerț. O depui la primăria localității unde se află depozitul, nu unde este înregistrată firma, și o depui pentru fiecare unitate: două depozite înseamnă două notificări. În formular treci codul activității la patru cifre și, dacă e cazul, mențiunea că vinzi alcool, bere sau tutun.
Legea nu cere capital social minim pentru distribuție, nici măcar pentru licența de alcool sau de tutun. Ce cere este spațiul: depozitul potrivit mărfii, cu evidență computerizată.
Ce cere legea de la depozit
Legea comerțului interior are un articol pentru comerțul cu ridicata, iar condițiile lui se aplică oricărui distribuitor. Depozitul are încăperi dimensionate și dotate pentru volumul și natura mărfii, iar pentru alimente are, după caz, utilaj frigorific. Firma ține evidența computerizată a mărfii, folosește cântare și alte mijloace de măsurare verificate metrologic și respectă regulile de vecinătate dintre mărfuri la depozitare și expunere. Nu există un regulament separat al comerțului cu ridicata: regulile aprobate de Guvern în 2023 repetă aceste cerințe într-un capitol scurt.
În notificare alegi tipul unității din nomenclatorul unităților comerciale. Pentru comerțul cu ridicata sunt două. Depozitul, numit și bază angro, este unitatea în care se păstrează marfa vândută cu ridicata, iar vânzările cu amănuntul sau online pe care le faci din el nu schimbă felul unității. Centrul de repartiție, sau HUB-ul, are peste 1 000 m² și primește, sortează, ambalează și pregătește marfa de livrare, inclusiv cu parcul propriu de vehicule. Depozitarea pentru alții, ca serviciu, este descrisă pe pagina despre depozitare, logistică, curierat și vamă.
Cash and carry
Cash and carry este forma prevăzută de lege pentru depozitul în care cumpărătorii vin singuri după marfă. Combină comerțul cu ridicata cu cel cu amănuntul și are reguli fixe: autoservire, un sortiment care nu poate fi format doar din produse de același tip și clienți înregistrați în baza de date a unității, cărora li se eliberează o legitimație de acces netransmisibilă. Plata se face în numerar sau prin virament, la alegerea clientului, iar factura se emite după identificarea lui. Inscripția „cash and carry” apare obligatoriu în logo.
Actele permisive sunt cele de la comerțul cu ridicata, nu altele. Încasarea în numerar trece prin casa de marcat: depozitul este pe lista unităților care o folosesc, iar lista activităților scutite nu cuprinde nici comerțul cu ridicata, nici cash and carry.
Alcool și bere
Pentru alcool, depozitul specializat este condiția centrală. Băuturile alcoolice ambalate, fabricate în Moldova sau importate, se vând cu ridicata doar prin depozite specializate de cel puțin 500 m², iar pentru bere pragul este de 200 m². Le poți avea în proprietate sau în folosință; până în aprilie 2023, pentru alcool se cerea proprietatea. Depozitul este acoperit, îngrădit, cu evidență computerizată și cu protecție antiincendiară, iar în el nu se păstrează decât produse alimentare. Mai ai nevoie de autorizația a cel puțin unui producător pentru vânzarea în regim de dealer și de contractul de distribuție.
Licența are două variante. Distribuitorul de alcool sau bere de import plătește 52 000 de lei pe an, iar cel care vinde doar alcool sau bere produse în Moldova plătește 26 000 de lei pe an. Licența nu expiră, dar taxa se plătește în fiecare an. Odată cu ea, firma intră în Registrul de stat al circulației alcoolului și depune declarații de circulație din evidența computerizată; distribuitorul de bere nu intră în registru.
Importul are reguli proprii. Alcoolul intră în țară doar prin zece puncte vamale numite de lege, printre care Leușeni, Giurgiulești și Otaci, însoțit de certificatele de calitate și de conformitate ale țării de origine. Licența se prezintă la vamă. Acciza se plătește la import, iar băuturile se marchează cu timbru de acciz înainte de import; berea și băuturile de până la 7% alcool nu se marchează. Magazinele cumpără alcoolul de import doar prin depozitele specializate sau de la ele, așa că alcoolul de import ajunge pe raft doar prin depozitele specializate.
Vinul are lege proprie. Vânzarea angro a vinului cere înscrierea în Registrul vitivinicol, gratuită, și depozite specializate cu evidență computerizată, fiecare cu registrul lui de intrări și ieșiri. Importatorul răspunde de calitatea vinului importat. Producția vinului și regulile pentru crame sunt descrise pe pagina despre industria alimentară, băuturi și tutun.
Tutun și țigarete electronice
Licența pentru tutun acoperă importul și vânzarea angro a produselor din tutun și a produselor conexe, inclusiv a țigaretelor electronice. Costă 26 000 de lei pe an și este valabilă cinci ani. Spre deosebire de alcool, legea nu cere o suprafață minimă: depozitele angro pot fi proprii sau închiriate, aerisite și cu evidență computerizată.
Condiția care se pregătește din timp este marca. Pentru fiecare marcă ai nevoie de autorizația de import și de comercializare de la proprietarul mărcii sau de la producătorul ei licențiat, iar marca se trece în licență. Timbrul de acciz se aplică de producător direct pe pachet, înainte de import, și trebuie să corespundă anului fabricării. Importatorul notifică Agenția Națională pentru Sănătate Publică despre orice produs nou cu 90 de zile înainte de a-l pune pe piață, iar pentru țigaretele electronice și rezervele lor, cu șase luni înainte.
Alimentele
Pentru un depozit de alimente, ANSA decide după originea mărfii. Comerțul cu ridicata și depozitarea fructelor, legumelor, băuturilor, zahărului, dulciurilor și ale altor alimente de origine nonanimală sunt pe lista de înregistrare, la fel ca importul acestor alimente. Primești certificatul de înregistrare în domeniul siguranței alimentelor, de 150 de lei, iar agenția răspunde în cel mult 15 zile lucrătoare.
Carnea, lactatele, ouăle și peștele schimbă actul. Depozitul pentru alimente de origine animală și unitatea care depozitează și vinde produse de origine animală din import au nevoie de autorizația sanitar-veterinară de funcționare, tot de 150 de lei, cu aprobare tacită după 20 de zile lucrătoare. Ambele acte sunt fără termen dacă spațiul este al tău și valabile pe durata contractului dacă îl închiriezi. Mașinile care transportă alimente au autorizația lor, pe trei ani.
Producătorul de alimente care își vinde singur marfa nu are nevoie de această pagină: regulile lui sunt pe pagina despre industria alimentară, băuturi și tutun.
Cereale, semințe, furaje și pesticide
Comerțul agricol cu ridicata are cele mai multe acte mici. Depozitarea și comerțul angro cu cereale și oleaginoase se înregistrează la ANSA, ca orice aliment de origine nonanimală. Comerciantul de semințe se înregistrează separat, în registrul agenției, pentru cinci ani, dacă are spații de depozitare și de vânzare dotate pentru păstrarea calității semințelor. Semințele importate trebuie să fie din soiuri înscrise în catalogul național sau în catalogul comun al Uniunii Europene.
Furajele merg pe două căi: depozitul angro de furaje cere autorizație sanitar-veterinară, iar unitatea care vinde furaje pentru animale de fermă se înregistrează sanitar-veterinar. Pesticidele se păstrează doar în depozite amenajate pentru ele, notificate la ANSA cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de început și înscrise în registrul depozitelor specializate pentru fertilizanți și produse de uz fitosanitar. Firma care aduce în țară plante sau produse vegetale pentru care se cere certificat fitosanitar intră în Registrul operatorilor profesioniști, iar la export ANSA eliberează gratuit certificatul fitosanitar, în 14 zile. Regulile pentru fermieri sunt pe pagina despre agricultură, viticultură și silvicultură.
Importul
Înainte de prima declarație vamală, firma este înregistrată de Serviciul Vamal în sistemul informațional vamal. Declarația o poți depune singur sau printr-un reprezentant, de exemplu un broker vamal licențiat. La vamă plătești TVA de 20%, calculată la data declarării, și acciza, dacă marfa este accizabilă.
Din martie 2026, obligațiile importatorului sunt în Legea siguranței generale a produselor. Treci pe produs numele, denumirea comercială sau marca și adresa poștală și electronică a firmei, îl însoțești de instrucțiuni și informații de siguranță în limba română și păstrezi documentația tehnică zece ani. Distribuitorul care cumpără de la un importator verifică aceste lucruri înainte să vândă și, dacă produsul se dovedește periculos, anunță producătorul sau importatorul și participă la retragerea lui. Un produs fără informație completă în limba română sau în română și rusă nu se pune în vânzare.
La export, certificatul de origine nepreferențială îl eliberează Camera de Comerț și Industrie.
Agentul comercial și contractul de distribuție
Codul civil reglementează separat trei feluri în care cineva vinde marfa altuia. Agentul comercial negociază sau încheie contracte în numele principalului, iar orice plată legată de numărul sau valoarea contractelor se consideră comision. Comisionarul încheie contractele în nume propriu, dar pe contul altuia. Distribuitorul cumpără marfa de la furnizor și o revinde în nume propriu; contractul de distribuție exclusivă îl face singurul distribuitor pe un teritoriu sau pentru un grup de clienți.
Pentru agent, câteva reguli din Codul civil contează la semnare. Comisionul se datorează pentru contractele încheiate datorită eforturilor agentului, inclusiv cu clienții din zona sau din grupul de clienți care i-au fost încredințați. Clauza de neconcurență este valabilă doar în scris, pentru un teritoriu sau un grup de clienți, și durează cel mult doi ani după încetare. La încetare, agentul care a crescut substanțial vânzările principalului poate cere o compensație.
Cât costă să deschizi o firmă de distribuție
Pentru cele mai multe mărfuri, actele costă puțin. Notificarea de comerț este de 100 de lei pentru fiecare unitate, iar actele ANSA, de 150 de lei fiecare. Un SRL se înregistrează fără capital social minim.
Licențele schimbă calculul. Taxa pentru alcool și bere este de 52 000 de lei pe an pentru marfa de import și de 26 000 de lei pentru cea produsă în Moldova, iar pentru tutun este de 26 000 de lei pe an. Reducerea de 50% pe care o primesc firmele mai noi de un an nu se aplică acestor licențe.
Costul care se planifică în fiecare an este taxa locală pentru unitățile comerciale. Depozitul și centrul de repartiție sunt tipuri de unități comerciale, așa că o plătesc, iar consiliul local o stabilește după tipul unității, suprafață și ce vinzi. În Chișinău, depozitele sunt pe același rând cu magazinele și taxa crește pe tranșe de suprafață, așa că un depozit mare plătește mult mai mult decât unul mic. Decizia consiliului se citește înainte de semnarea contractului de locațiune.
SRL-ul este forma obișnuită pentru distribuție. Răspunzi cu bunurile firmei, nu cu cele personale, și poți deschide al doilea depozit fără să schimbi nimic. Sub pragul de 1,7 milioane de lei vânzări în 12 luni, firma care nu plătește TVA poate aplica impozitul de 4% din venit. Peste prag devii plătitor de TVA și aplici regimul general.
Întreprinderea individuală nu are acces la regimul de 4%, pentru că legea o exclude expres, iar fondatorul răspunde pentru obligațiile ei cu tot patrimoniul personal.
Alegem codurile CAEM, întocmim actul de constituire, depunem dosarul la Agenția Servicii Publice și deschidem contul bancar. Depunem pentru tine notificarea de comerț la primărie, dosarul de înregistrare sau de autorizare la ANSA și cererea de licență pentru alcool sau tutun. Pentru exportatori pregătim certificatele de origine și certificatele fitosanitare, iar pentru o firmă străină care vrea să-și distribuie marfa în Moldova înregistrăm SRL-ul sau sucursala. Contabilitatea, cu TVA-ul, acciza și taxa locală, o putem prelua din prima lună. Ce include fiecare serviciu găsești pe pagina de servicii corporative.
