Cât se câștigă și cât de mare este piața
Un salariat din comunicațiile electronice câștiga, la sfârșitul lui 2025, în jur de 21 500 de lei brut pe lună, față de o medie pe economie de aproximativ 16 400. Cifra este a diviziunii 61 și este cea care apare în casetele de mai sus, pentru că acolo stau aproape toți oamenii din domeniu. În diviziunea 60 — radiodifuziunea și televiziunea — se plătește în jur de 18 600.
Ambele sunt mult sub secțiunea din care fac parte. Informații și comunicații arată în jur de 37 100 de lei, dar media aceea este a firmelor de software, nu a operatorilor de telecomunicații și cu atât mai puțin a posturilor de televiziune. Un stat de plată bugetat după cifra pe secțiune ar fi, în acest domeniu, dublu față de realitate.
Dimensiunea celor două jumătăți nu se compară nici ea. Diviziunea 61 a raportat pentru 2025 un număr de 279 de agenți economici, 4 369 de angajați și venituri din vânzări de 8,6 miliarde de lei. Diviziunea 60 a raportat 75 de agenți economici, 1 024 de angajați și 128,23 milioane de lei, în scădere de la 175,09 milioane în 2024.
Cifra din urmă merită citită de două ori. Întreaga radiodifuziune și televiziune înregistrată în Moldova încasează într-un an mai puțin decât o firmă mijlocie de software, iar suma a scăzut cu aproape o treime într-un singur an. Numărul de angajați din diviziunea 61 a scăzut și el cu 3,4% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Concluzia practică este că acesta nu este un domeniu în care se intră pentru marjă. Se intră pentru infrastructură, care se amortizează în ani, sau pentru influență, care nu se contabilizează deloc.
De ce contează că legea s-a schimbat în ianuarie 2026
Până la 31 decembrie 2025 se aplica Legea comunicațiilor electronice nr. 241/2007. De la 1 ianuarie 2026 se aplică Legea nr. 72/2025, care transpune parțial Codul european al comunicațiilor electronice. Legea veche a fost abrogată în aceeași zi, cu o singură excepție: capitolul VIII rămâne în vigoare până la 13 mai 2027.
Trei lucruri s-au schimbat pentru cine deschide acum o firmă.
Notificarea a devenit cu adevărat o formalitate. Articolul 17 alineatul (2) spune că furnizarea se supune „numai unei autorizări generale, realizată gratuit sub forma unei notificări standardizate”, iar alineatul (3) adaugă că pentru exercitarea drepturilor care decurg din ea „nu este necesară nicio hotărâre sau decizie explicită și niciun alt act administrativ individual”. Nu există termen de așteptare, spre deosebire de transportul rutier, unde notificarea la agenția de profil cere zece zile lucrătoare înainte de prima cursă.
Autoritatea și-a schimbat numele. În textul noii legi apare „Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații” — fără „electronice și tehnologia informației”. Agenția se prezintă acum ca ARCOM. Ghidurile și formularele care încă scriu ANRCETI descriu o autoritate care nu mai poartă acel nume, iar asta este un bun test de prospețime pentru orice material despre domeniu pe care îl citești.
Licențele au rămas doar pe resursele limitate. Frecvențele radio și numerele de telefon sunt bunuri ale statului, distribuite în cantitate finită, deci se licențiază. Restul nu. Iar acolo unde riscul de interferență este mic, Agenția poate decide că o bandă se folosește sub autorizare generală sau chiar fără niciun regim — articolul 48 alineatul (7) îi dă explicit această putere.
Ce trebuie să știi înainte să pornești
În audiovizual, cine deține firma contează mai mult decât ce difuzează
Aceasta este particularitatea domeniului și motivul pentru care un dosar de licență de emisie nu seamănă cu niciun alt dosar de act permisiv din Moldova.
Articolul 28 din Codul serviciilor media audiovizuale interzice nominal o listă de proprietari beneficiari: Parlamentul, Președintele, Guvernul, organele centrale de specialitate, autoritățile locale, instituțiile publice și organizațiile comerciale finanțate de la buget, partidele și organizațiile social-politice, sindicatele și cultele religioase. Interdicția trece și prin firme intermediare: o societate fondată de oricare dintre aceștia nu poate fi nici ea proprietar beneficiar.
Peste asta vin plafoane pe persoană. O persoană fizică poate fi proprietar beneficiar la cel mult două servicii de televiziune și la cel mult două servicii de radiodifuziune sonoră. Cine deține peste 50% dintr-o firmă din domeniu nu poate deține mai mult de 20% din alta aflată în jurisdicția Republicii Moldova. Iar o persoană care ocupă o funcție în administrația publică legislativă, executivă sau judecătorească, ori o funcție electivă într-un partid, nu are drept de vot în firma de audiovizual la care este fondator sau acționar.
Vânzarea de părți sociale trece pe la Consiliu înainte de a trece pe la registrator
Consecința practică a articolului 28 alineatul (11): dacă vrei să vinzi o cotă dintr-o firmă care deține licență de emisie, sau din firma care o controlează, cumpărătorul are nevoie de aprobarea prealabilă a Consiliului Audiovizualului. Nu ulterioară, prealabilă. Registratorul operează modificarea în Registrul de stat al persoanelor juridice doar după ce i se prezintă acea aprobare.
Este o restricție pe care un cumpărător obișnuit cu tranzacții de SRL nu o are în cap, și care poate bloca o vânzare deja negociată. Singura excepție este dobândirea prin succesiune, care se anunță Consiliului ulterior, în 30 de zile.
Mai există o interdicție care vizează chiar montajul juridic: articolul 28 alineatul (12) interzice folosirea denumirii unei persoane terțe de către firma care solicită sau deține licența, atunci când asta eludează regulile de proprietate sau pluralismul audiovizual. Cu alte cuvinte, interpușii sunt anticipați de lege.
Raportul anual nu este opțional și nu este contabil
Furnizorii de servicii media depun la Consiliul Audiovizualului, până pe 31 martie, un raport anual de activitate pe formular aprobat, în formă electronică. Raportul conține numele și cetățenia proprietarilor beneficiari, structura proprietății și a capitalului social, bugetul serviciului și sursele lui de finanțare, plus realizarea concepției serviciului în anul precedent. Se publică pe pagina web proprie în trei zile de la aprobare.
Este un document de transparență a proprietății și a finanțării, nu un raport financiar, și nu îl poate completa contabilul singur.
Rețeaua și programul sunt două autorizări, nu una
Un operator de cablu care își construiește propria rețea și vinde un pachet de canale are nevoie de amândouă: notificarea la Agenție pentru rețea și autorizația de retransmisiune de la Consiliul Audiovizualului pentru canale. Articolul 17 alineatul (18) din Legea nr. 72/2025 o spune direct — furnizorul de rețele poate difuza sau retransmite programe audiovizuale numai după ce parcurge procedurile de autorizare din domeniul audiovizualului.
Autorizația de retransmisiune se eliberează fără concurs, pe zece ani, în 30 de zile de la cerere. Dar lista canalelor este un document separat: oferta de servicii media retransmise se aprobă de Consiliu în 15 zile lucrătoare și se reaprobă ori de câte ori se schimbă. Un pachet care se modifică des înseamnă un dosar care se redepune des.
Articolul 17 alineatele (27)–(29) impune furnizorilor de rețele și de servicii, indiferent de forma de proprietate, să informeze în prealabil Serviciul de Informații și Securitate despre orice modificare a rețelei care ar putea afecta continuitatea măsurilor speciale de investigații, și să anunțe cu cel puțin șase luni înainte orice modernizare sau extindere planificată. Notificarea se depune cu descrierea detaliată a caracteristicilor tehnice, iar Serviciul confirmă primirea în cinci zile lucrătoare.
Termenul de șase luni este cel care surprinde. Un plan de extindere a rețelei trebuie gândit cu peste jumătate de an înainte nu din motive tehnice, ci din motive de conformare.
Pentru ambele ramuri răspunsul este SRL, dar din motive diferite.
În comunicații electronice, notificarea se depune de o persoană juridică sau de un întreprinzător individual, deci forma nu este un obstacol. SRL-ul câștigă pentru că răspunderea rămâne limitată, iar infrastructura se finanțează frecvent din credit și din leasing, unde contrapartea vrea o persoană juridică.
În audiovizual, SRL-ul câștigă pentru un motiv suplimentar: tot regimul proprietății din articolul 28 este scris în termeni de capital social, drepturi de vot, acționari și asociați până la nivel de persoană fizică. O întreprindere individuală — care nu este persoană juridică și al cărei posesor răspunde nelimitat — se potrivește prost cu un dosar în care Consiliul cere lista proprietarilor beneficiari și aprobă în prealabil fiecare schimbare de cotă.
Societatea pe acțiuni are sens abia la scară, când capitalul vine de la mai mulți investitori. Are însă un dezavantaj propriu în acest domeniu: licența de emisie trebuie să conțină datele de identificare ale acționarilor până la nivel de persoană fizică, cu excepția celor care sunt societăți pe acțiuni cu acțiuni la purtător sau listate la burse internaționale — o excepție îngustă, pe care o firmă moldovenească obișnuită nu o atinge.
