Cât se câștigă și cât de mare este piața
Casetele de mai sus nu arată niciun salariu mediu, iar motivul este că nu există unul care să fie adevărat pentru tot domeniul.
Diviziunea 58 plătea, la sfârșitul lui 2025, în jur de 36 500 de lei brut pe lună. Diviziunea 59 plătea 19 445. Media pe economie era de aproximativ 16 400. Diferența de peste șaptesprezece mii dintre cele două nu înseamnă că editurile plătesc de două ori mai bine decât studiourile de film: în diviziunea 58 stau, alături de edituri, editorii de jocuri și de software, care sunt în bună parte rezidenți ai parcurilor pentru tehnologia informației și care plătesc la nivelul industriei IT.
Oricare dintre cele două cifre ar induce în eroare jumătate dintre cei care citesc pagina, așa că în casete au rămas doar numerele care nu se pot citi greșit: câte firme sunt și câți oameni lucrează în ele.
În diviziunea 58 au raportat pentru 2025 un număr de 523 de agenți economici, cu 1 780 de angajați și venituri din vânzări de 1,64 miliarde de lei. În diviziunea 59 — 295 de agenți economici, cu 476 de angajați și 419 milioane de lei. Cu alte cuvinte, producția cinematografică, video și audio din Moldova numără, cu totul, mai puțini salariați permanenți decât o singură fabrică mijlocie.
Cifra aceea nu înseamnă că ramura este mică; înseamnă că lucrează cu colaboratori pe proiect. Un film sau o campanie video se face cu o echipă adunată pentru câteva săptămâni și desfăcută după. Pentru cine deschide un studio acum, asta are o consecință directă: costul principal nu este statul de plată, ci contractarea, iar contractele cu colaboratorii trebuie să rezolve din prima zi cine deține drepturile asupra a ceea ce iese.
Ce nu îți cere statul și ce îți cere în schimb
Nicio clasă din diviziunile 58 și 59 nu se licențiază și niciuna nu cere autorizație. Singurele acte permisive care ating secțiunea din care face parte acest domeniu sunt licența de emisie și autorizația de retransmisiune, amândouă din audiovizual, nu de aici. Diferența merită reținută: a difuza se licențiază, a produce și a edita nu.
În locul actelor permisive stau însă două registre, și amândouă pot opri o afacere care a pornit fără ele.
Camera Națională a Cărții oprește tiparul, nu firma
Articolul 15 alineatul (2) din Legea nr. 939/2000 este scris ca o obligație a tipografului, ceea ce îl face ușor de ratat de către editor: tipograful primește comanda pentru executarea producției editoriale doar în cazul când beneficiarul dispune de indicele CZU, de numerele ISBN sau ISMN, sau ISSN, atribuite de Camera Națională a Cărții.
Prin urmare firma se înregistrează în trei zile și nu are nevoie de nimic altceva ca să existe — dar prima carte nu intră în tipar până nu ai trecut pe la Cameră. Camera atribuie numerele internaționale standard, aplică indicele CZU, face catalogarea în publicare și încasează plată pentru aceste servicii.
După apariție vine a doua obligație. Patru exemplare de depozit legal pleacă gratuit, expediate de tipograf din contul editorului, prin Camera Națională a Cărții: unul Camerei, două Bibliotecii Naționale, unul Bibliotecii Științifice a Academiei de Științe — iar pentru cărțile de copii și adolescenți, unul Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”. Obligația se aplică și dacă tipărești peste hotare.
Caseta tehnică a fiecărei ediții trebuie să conțină, printre altele, ISBN-ul. Nu este o formalitate de formatare: este elementul care leagă exemplarul de registrul național.
Registrul cinematografic oprește distribuția, nu filmarea
Legea cinematografiei nr. 116/2014 nu spune nicăieri că ai nevoie de ceva ca să faci un film. Spune, la articolul 9 alineatul (1), că persoanele juridice au dreptul să distribuie filme pe teritoriul Republicii Moldova numai după ce au fost înregistrate în Registrul cinematografic, administrat de Centrul Național al Cinematografiei. Iar alineatul (2) adaugă că orice film, înainte de a fi distribuit, trebuie să obțină certificatul de clasificare și viza de exploatare.
Viza de exploatare este definită de lege ca certificatul care confirmă legalitatea importului filmului și stabilește reglementările privind distribuirea și exploatarea lui. Filmele prezentate în festivaluri internaționale sau în schimburi culturale organizate în Moldova sunt scutite de ambele.
Sancțiunea nu este o amendă contravențională, ci una administrativă cu efect direct: Centrul poate suspenda sau retrage certificatul de clasificare, poate radia persoana din Registrul cinematografic și poate dispune încetarea imediată a activităților pentru care a luat măsura.
Un cinematograf intră și el în această logică, chiar dacă nu apare în tabelul de coduri de mai sus: un film nu se proiectează public fără certificat de clasificare și fără viză de exploatare.
Trei clase din zece intră în regimul fiscal al parcurilor IT
Aceasta este cea mai puțin evidentă informație de pe pagină, iar efectul ei asupra unui plan de afaceri este mare.
Articolul 8 din Legea nr. 77/2016 enumeră activitățile care pot fi desfășurate ca activitate principală de un rezident al unui parc pentru tehnologia informației. Lista este pe clase CAEM, nu pe diviziuni, și trei dintre ele cad în domeniul acesta:
- 58.21, editarea jocurilor de calculator;
- 58.29, editarea altor produse software;
- 59.12, post-producția cinematografică, video și de programe de televiziune — dar limitată la serviciile de obținere de efecte speciale (59.12.14) și de filme de animație (59.12.15), și condiționată de utilizarea unor echipamente de calcul specializate de înaltă performanță.
Consecința, spusă simplu: un studio de animație și un studio de efecte speciale se califică pentru regimul parcurilor IT. Același studio, când face montaj, color sau sunet pentru un documentar, nu. O editură de carte nu se califică. Un ziar nu se califică. O casă de discuri nu se califică. Un editor de jocuri se califică, inclusiv atunci când publică jocul pe care l-a făcut el însuși.
Regula de bază a statutului de rezident este că activitatea eligibilă trebuie să genereze cel puțin 70% din venitul din vânzări, ceea ce contează exact în cazul unui studio mixt care face și animație, și producție obișnuită. Cum se aplică și cum se calculează impozitul sunt descrise în ghidul Moldova IT Park și se pot verifica pe cifrele proprii cu calculatorul de impozit.
Drepturile de autor sunt marfa, nu produsul secundar
În celelalte domenii, contractul cu colaboratorul reglementează munca. Aici reglementează proprietatea.
Legea nr. 939/2000 tratează contractul de editare ca pe un act care transferă drepturi și îi cere conținut minim, inclusiv numărul de exemplare pe care editura le predă gratuit titularului de drepturi și mijloacele financiare din care se publică opera. Editorul poate edita și reedita operele protejate doar pe durata prevăzută în contractul editorial — nu pe durata cât are cărțile în depozit.
Pentru producția audiovizuală, unde echipa este formată din colaboratori pe proiect, întrebarea cine deține filmul terminat nu are un răspuns implicit favorabil studioului. Ea se rezolvă prin contract, înainte de filmare, sau nu se rezolvă deloc.
Este singurul domeniu din această categorie în care un avocat citit la început costă mai puțin decât unul chemat la sfârșit.
SRL, în aproape toate cazurile.
Răspunderea rămâne limitată la capitalul social, nu există prag minim, forma admite fondatori străini integral și este cea pe care o cer instituțiile care cumpără prin achiziții publice — manuale, tipărituri, producție video comandată de autorități. Este și forma care se potrivește cu statutul de rezident al unui parc IT, dacă una dintre cele trei clase eligibile este activitatea ta principală.
Întreprinderea individuală apare des la un fotograf sau la un operator care lucrează singur, și are logică atâta timp cât nu semnezi contracte cu clauze de despăgubire. În momentul în care un client corporativ îți cere garanții pentru drepturile de autor asupra materialului livrat, răspunderea nelimitată a posesorului — cu întreg patrimoniul personal — devine un risc disproporționat față de valoarea contractului.
Societatea pe acțiuni nu are ce căuta la început. Este o formă gândită pentru capital adus de mai mulți investitori, nu pentru o editură sau un studio care crește titlu cu titlu și proiect cu proiect.
