Cât de mare este piața
Pentru 2025 au depus situații financiare 652 de întreprinderi care fabrică mobilă, cu 5 644 de salariați și venituri din vânzări de 4,2 miliarde de lei. Ca număr de întreprinderi, mobila este a doua diviziune a industriei prelucrătoare, după industria alimentară. Prelucrarea lemnului are 379 de întreprinderi, 1 435 de salariați și un miliard de lei vânzări. Din cele 1 031 de întreprinderi ale domeniului, 894 au sub zece salariați.
Salariul mediu brut a fost, în trimestrul al patrulea din 2025, de 12 300 de lei în fabricarea mobilei și de 10 603 lei în prelucrarea lemnului. Media industriei prelucrătoare, în același trimestru, a fost de 14 025 de lei, iar media pe economie, de 16 355 de lei.
Ce acte se cer
Nomenclatorul actelor permisive nu are licență pentru mobilă, tâmplărie, cherestea sau ambalaje din lemn. Nici autorizația sanitară de funcționare nu se cere: lista activităților supuse ei nu are nicio clasă din diviziunile 16 și 31. Dintre produsele domeniului, doar articolele din plută sunt pe lista produselor nealimentare care primesc aviz sanitar înainte de a fi puse pe piață.
Rămân trei reguli care depind de ce faci. Lemnul se primește și se prelucrează doar cu acte de proveniență legală, pentru toată lumea. Paleții și lăzile marcate pentru export cer autorizația ANSA. Autorizația integrată de mediu se cere doar peste pragurile de capacitate pentru plăci, conservarea lemnului și lăcuire.
Lemnul cu acte de proveniență
Codul silvic interzice primirea, depozitarea, prelucrarea, vânzarea și încărcarea în orice mijloc de transport a produselor lemnoase fără acte de proveniență legală. Pentru un atelier, asta înseamnă că actele se cer la fiecare livrare de lemn primită, nu doar la tăierea din pădure. Pentru gatere, codul are o regulă separată: lemnul rotund nu se depozitează și nu se taie în cherestea sau alte semifabricate fără aceste acte. Inspectoratul pentru Protecția Mediului reține lemnul fără acte, iar dacă proveniența legală nu se stabilește, lemnul se confiscă.
Cum se taie și se vinde lemnul din pădure, cum circulă cu actele lui și cum se urmărește până la prima prelucrare explicăm pe pagina despre agricultură, viticultură și silvicultură.
Ce nu se poate exporta
Hotărârea Guvernului nr. 664/2016 sistează exportul masei lemnoase din cinci poziții tarifare. Sunt lemnul de foc, așchiile, rumegușul, peleții și brichetele, apoi lemnul brut, chiar cojit sau ecarisat, lemnul pentru dogărie și prăjinile, traversele de cale ferată și cheresteaua cu o grosime de peste 6 mm, chiar geluită sau șlefuită. Din martie 2022, lista cuprinde și lemnul de foc, peleții și cheresteaua de conifere și din lemn tropical.
Sistarea nu privește produsele prelucrate mai departe. Furnirul și lemnul tăiat de până la 6 mm, lemnul profilat, cum sunt lambriurile și lamelele de parchet, plăcile și placajul, paleții și lăzile, tâmplăria pentru construcții și mobila se exportă fără această restricție.
Paleți și lăzi pentru export: marcajul ISPM 15
Paleții și lăzile folosite în comerțul internațional se tratează și se marchează după standardul ISPM 15. Moldova îl cere la import: ambalajele din lemn care intră în țară trebuie să fie tratate și marcate, cu excepțiile prevăzute de standard.
Marcajul se aplică pe ambalajele făcute în Moldova doar de un operator înregistrat în registrul operatorilor profesioniști și autorizat de autoritatea pentru protecția plantelor. Autorizația se dă fabricii care cunoaște tratamentele și are propria instalație de tratare, sau celei care folosește doar lemn tratat și marcat de un operator autorizat și poate arăta de unde vine. Repararea paleților marcați cere aceeași autorizație, iar operatorul autorizat este controlat cel puțin o dată pe an.
Lăcuirea, impregnarea și plăcile
Legea emisiilor industriale pune pe lista activităților cu risc semnificativ asupra mediului trei operațiuni din acest domeniu. Prima este producerea plăcilor OSB, aglomerate sau fibrolemnoase, cu peste 600 m³ pe zi. A doua este conservarea lemnului cu produse chimice, cu peste 75 m³ pe zi, alta decât tratarea doar contra mucegaiului. A treia este tratarea suprafețelor cu solvenți organici, adică lăcuirea, vopsirea sau impregnarea, cu un consum de peste 150 kg pe oră sau 200 de tone pe an. Peste aceste praguri, unitatea lucrează doar cu autorizația integrată de mediu, care costă 30 000 de lei și se dă pe 12 ani. Lista activităților cu risc redus nu are nicio clasă din diviziunile 16 și 31.
Sub pragul autorizației, aceeași lege are reguli pentru instalațiile care folosesc solvenți. Acoperirea suprafețelor din lemn cu un consum de peste 15 tone de solvenți pe an, impregnarea lemnului cu peste 25 de tone și laminarea lemnului și a plasticului cu peste 5 tone respectă valorile-limită de emisie ale legii. Operatorul prezintă anual Agenției de Mediu datele care arată că le respectă.
Pentru o fabrică sau un atelier, forma obișnuită este SRL-ul, care plătește 12% impozit pe venit și răspunde doar cu bunurile firmei. Mobila, tâmplăria, plăcile și ambalajele se pot exporta, așa că o firmă care vrea să vândă peste hotare alege de la început produsele pe care exportul le permite.
Alegerea codurilor CAEM, actul de constituire, depunerea dosarului la Agenția Servicii Publice și deschiderea contului bancar le facem noi. Pregătim cererea pentru autorizația de marcare a ambalajelor din lemn și actele pentru export, iar pentru o companie străină înregistrăm firma din Moldova sau un rezident într-o zonă economică liberă. Contabilitatea, cu evidența lemnului primit și a actelor lui de proveniență, o putem prelua din prima lună. Ce include fiecare serviciu găsești pe pagina de servicii corporative.
