Cât de mare este piața
Pentru 2025 au depus situații financiare 446 de întreprinderi care fabrică îmbrăcăminte, cu 11 284 de salariați și venituri din vânzări de 3,5 miliarde de lei. Ca număr de salariați, confecțiile sunt a doua diviziune a industriei prelucrătoare, după industria alimentară. Fabricarea produselor textile are 228 de întreprinderi, 4 099 de salariați și 2,7 miliarde de lei vânzări, iar pielăria și încălțămintea, 66 de întreprinderi, 1 391 de salariați și 378 de milioane de lei. Din cele 740 de întreprinderi, 566 au sub zece salariați.
Salariul mediu brut a fost, în trimestrul al patrulea din 2025, de 11 963 de lei în confecții, de 13 741 de lei în textile și de 10 712 lei în pielărie și încălțăminte. Media industriei prelucrătoare, în același trimestru, a fost de 14 025 de lei, iar media pe economie, de 16 355 de lei.
Ce acte se cer
Nomenclatorul actelor permisive nu are licență pentru confecții, textile, încălțăminte sau pielărie. Nici autorizația sanitară de funcționare nu se cere: lista activităților supuse ei cuprinde apa potabilă, taberele, școlile, clinicile, saloanele și alte câteva servicii, dar nicio fabrică din aceste diviziuni.
Rămân trei acte care depind de ce faci, nu de domeniu. Autorizația vamală de perfecționare activă se cere când lucrezi cu materialul clientului adus din străinătate. Avizul sanitar al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică se cere pentru îmbrăcămintea și accesoriile pentru sugari, înainte de a fi puse pe piață: se dă gratuit, pe trei ani, pentru producția în serie. Autorizația integrată de mediu se cere doar peste pragurile de capacitate pentru vopsire și tăbăcire.
Conformitatea etichetelor o verifică Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor. Compoziția declarată se compară cu analiza unui laborator acreditat, iar produsul neconform poate fi interzis sau retras de pe piață.
Lohnul: regimul de perfecționare activă
În lohn, clientul trimite țesătura, accesoriile sau piesele croite, fabrica le coase sau le asamblează, iar produsul finit pleacă înapoi. Codul vamal numește această schemă perfecționare activă: mărfurile străine se folosesc în Moldova fără taxă vamală și fără alte plăți la import. Mărfurile plasate în regim sunt scutite și de TVA la import, cu excepția câtorva produse alimentare, ca unele tipuri de carne, lapte și zahăr, care nu privesc acest domeniu.
Regimul cere autorizația Serviciului Vamal. Ea se dă doar unei persoane stabilite pe teritoriul vamal, care asigură buna derulare a operațiunilor, arată cum folosește mărfurile și permite supravegherea și controalele vamale. Mărfurile plasate în regim trebuie să poată fi identificate în produsele prelucrate. Serviciul Vamal stabilește perioada în care regimul se încheie și o poate prelungi la cerere. Utilajele și instrumentele nu intră în perfecționare activă ca accesorii de producție. Utilajul pe care clientul străin îl pune la dispoziția fabricii se plasează în admitere temporară.
Până la 31 decembrie 2026, autorizația de perfecționare activă se eliberează și regimul se derulează fără garanție, iar utilajul clientului străin în admitere temporară nu cere nici el garanție. De la 1 ianuarie 2027, se aplică regula generală: garanția se constituie când poate apărea o datorie vamală, iar titularul autorizației poate cere scutirea sau reducerea ei.
Codul CAEM nu se schimbă din cauza lohnului. Clasificatorul pune, de regulă, fabrica ce lucrează pe bază de contract în aceeași clasă ca fabrica ce produce pe cont propriu, așa că o croitorie în lohn se înregistrează la 14.13, ca oricare alta. Firma care dă toată producția altcuiva, fără să dețină materia primă, este clasificată în comerț.
Subcontractanții și TVA-ul
Firma care are autorizația de perfecționare activă poate da o parte din comandă altor fabrici din Moldova. Pentru ca acestea să-i factureze cusutul fără TVA, trebuie să figureze în Lista agenților economici – întreprinderi ale industriei ușoare, aprobată prin ordin al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării. Serviciile din listă sunt scutite de TVA cu drept de deducere, deci subcontractantul își deduce TVA-ul plătit pe ață, energie sau chirie.
Lista privește producția de confecții, articole tricotate, marochinărie și încălțăminte și se completează des: în 2026, până la 1 octombrie, ministerul a modificat-o de 11 ori. La cerere se anexează actul de înregistrare al firmei, actul Camerei de Comerț și Industrie care confirmă capacitățile de producție și contractele cu titularul regimului, iar ministerul o examinează în 7 zile. Pentru fiecare comandă, subcontractantul păstrează contractul, factura fiscală, actele de primire a materiei prime și de returnare a produselor, actul de executare a lucrărilor și dovada plății.
Eticheta hainelor și a textilelor
Produsul textil se vinde doar etichetat, marcat sau însoțit de documente comerciale care arată compoziția. Pe etichetă se scriu denumirea și procentul din greutate al tuturor fibrelor, în ordine descrescătoare, folosind doar denumirile din lista oficială. Fibrele de până la 5% din greutate, sau cele care împreună fac până la 15%, pot apărea ca „alte fibre”, cu procentul lor. „100%”, „pur” sau „integral” se scriu doar pe un produs dintr-o singură fibră, cu o toleranță de 2% fibre străine inevitabile tehnic.
Produsul din mai multe componente cu compoziții diferite are compoziția fiecăreia, cu excepția componentelor care nu sunt căptușeala principală și au sub 30% din greutate. Blana sau pielea dintr-un produs textil se anunță prin mențiunea „Conține părți netextile de origine animală”. Eticheta este durabilă, lizibilă și bine prinsă, iar pentru consumator este în limba română. Când produsul se vinde online, compoziția se vede înainte de cumpărare.
Producătorul răspunde de etichetă, iar dacă producătorul nu are sediul în Moldova, importatorul. Distribuitorul care vinde sub marca proprie sau schimbă eticheta devine producător. Regulile nu se aplică produselor încredințate unei fabrici care prelucrează materialul primit fără să devină proprietara lui, adică lohnului, și nici hainelor făcute la comandă de croitorii care lucrează pe cont propriu.
Încălțămintea
Eticheta încălțămintei descrie trei părți: fața, căptușeala cu branțul și talpa exterioară. Pentru fiecare se indică materialul care face cel puțin 80% din suprafață, la față și la căptușeală, sau din volum, la talpă. Dacă niciun material nu ajunge la 80%, se indică cele două principale. Compoziția se arată prin pictograme sau în scris, cel puțin în limba română, pe cel puțin un pantof din pereche, prin imprimare, lipire, ștanțare sau o etichetă atașată.
De exactitatea etichetei răspunde producătorul sau reprezentantul lui autorizat cu sediul în Moldova. Dacă niciunul nu are sediul aici, răspunde importatorul, iar magazinul răspunde de faptul că pantofii de pe raft sunt etichetați. Încălțămintea uzată, cea de protecție, care urmează regulile echipamentelor individuale de protecție, și încălțămintea-jucărie nu se etichetează după aceste reguli.
Vopsitoriile și tăbăcăriile
Legea emisiilor industriale pune pe lista activităților cu risc semnificativ asupra mediului două operațiuni din acest domeniu. Prima este pretratarea, adică spălarea, albirea sau mercerizarea, și vopsirea fibrelor și a textilelor, cu o capacitate de peste 10 tone pe zi. A doua este tăbăcirea pieilor și a blănurilor, cu peste 12 tone de produse finite pe zi. Peste aceste praguri, unitatea lucrează doar cu autorizația integrată de mediu de la Agenția de Mediu, care costă 30 000 de lei și se dă pe 12 ani. Lista activităților cu risc redus nu are nicio clasă din diviziunile 13, 14 și 15.
Pentru o fabrică, forma obișnuită este SRL-ul, care plătește 12% impozit pe venit și răspunde doar cu bunurile firmei. Autorizația de perfecționare activă se dă doar unei firme stabilite în Moldova, așa că un client străin care vrea să-și coasă colecțiile aici lucrează fie cu o fabrică locală, fie prin propria firmă din Moldova.
Alegerea codurilor CAEM, actul de constituire, depunerea dosarului la Agenția Servicii Publice și deschiderea contului bancar le facem noi. Pregătim cererile pentru autorizația de perfecționare activă și pentru includerea în lista industriei ușoare, actele pentru export, iar pentru o companie străină înregistrăm firma din Moldova sau un rezident într-o zonă economică liberă. Contabilitatea, cu evidența materialului primit în lohn, o putem prelua din prima lună. Ce include fiecare serviciu găsești pe pagina de servicii corporative.