# Cum deschizi o firmă de editare, de producție audiovizuală sau de înregistrări muzicale în Moldova

Editarea și producția audiovizuală sunt printre puținele domenii în care poți începe fără niciun act permisiv, dar în care te oprești oricum dacă nu ai trecut pe la două registre de care nimeni nu îți vorbește la înregistrare. Iar trei dintre cele zece clase de aici se califică pentru regimul fiscal al parcurilor IT, ceea ce împarte domeniul în două și după bani.

## Pe scurt

- **Coduri CAEM:** Diviziunile 58 și 59
- **Acte permisive:** Niciunul (dar două registre obligatorii)
- **Capital social:** Fără prag minim
- **Eligibile pentru parcurile IT:** 3 clase din 10 (jocuri, software, animație și efecte)

## Editare: de ce tipograful nu îți primește comanda fără ISBN

Activitatea editorială nu se licențiază și nu se autorizează. Blocajul vine din altă parte: legea îi interzice tipografului să preia comanda dacă beneficiarul nu are deja indicele CZU și numărul ISBN, ISMN sau ISSN atribuit de Camera Națională a Cărții. Iar după apariție pleacă patru exemplare de depozit legal, gratuit, din contul editorului.

| Cod | Activitate | Ce înseamnă practic |
| --- | --- | --- |
| 58.11 | Activităţi de editare a cărţilor | Codul de bază al unei edituri, de la carte de literatură până la manual și album. Fără licență și fără autorizație, dar cu indice CZU și ISBN de la Camera Națională a Cărții înainte de tipar și patru exemplare de depozit legal după apariție. |
| 58.13 | Activităţi de editare a ziarelor | Presa cotidiană, tipărită sau online. Fără act permisiv — difuzarea audiovizuală se licențiază, presa scrisă nu. Ediția tipărită cere ISSN de la Camera Națională a Cărții și depozit legal. |
| 58.14 | Activităţi de editare a revistelor şi periodicelor | Reviste, buletine, publicații de specialitate cu apariție periodică. Fără act permisiv; cer ISSN, nu ISBN, și tot depozit legal după fiecare apariție. |
| 58.19 | Alte activităţi de editare | Cataloage, pliante, afișe, cărți poștale și tot ce nu intră în clasele de mai sus. Fără act permisiv; numărul standard și depozitul legal urmează tipul ediției. |
| 58.21 | Activităţi de editare a jocurilor de calculator | Publicarea unui joc, inclusiv a celui pe care l-ai făcut singur. Fără licență și fără autorizație. Eligibil pentru regimul parcurilor IT. |
| 58.29 | Activităţi de editare a altor produse software | Publicarea de software gata făcut, sub licență de utilizare. Fără licență și fără autorizație — „licența” de aici este contractul cu utilizatorul, nu un act permisiv. Eligibil pentru regimul parcurilor IT. |

**Acte permisive:** Nicio clasă din diviziunea 58 nu figurează în nomenclatorul licențelor din anexa nr. 1 la Legea nr. 160/2011 și niciuna nu cere autorizație. Ce se aplică în locul unui act permisiv sunt obligațiile din Legea nr. 939/2000: indicele CZU și numărul internațional standard obținute înainte de tipar, caseta tehnică completă și cele patru exemplare de depozit legal trimise după apariție.

**Cine cumpără:** Manualele și literatura școlară se cumpără prin achiziții publice și sunt cel mai previzibil venit din ramură. În privat cumpără autorii care își publică singuri cartea, instituțiile care comandă albume aniversare și firmele care vor materiale proprii. Presa periodică trăiește din publicitate și din abonamente instituționale. Editorii de software și de jocuri nu vând deloc în librării — vânzarea lor se face prin magazine digitale și platforme de distribuție.

**Ce e diferit la bani:** Diviziunea 58 arată un câștig salarial de peste 36 500 de lei, dar cifra nu descrie o editură de carte: în aceeași diviziune stau editorii de jocuri și de software, care sunt rezidenți ai parcurilor IT. Tirajul se plătește integral înainte de a se vinde primul exemplar, deci capitalul de lucru, nu profitul, este constrângerea reală.

## Producție audiovizuală: ce cere distribuția unui film și ce nu cere producția lui

Să produci film, video sau înregistrări audio nu cere niciun act permisiv. Să le distribui, da: persoanele juridice pot distribui filme pe teritoriul Moldovei numai după înscrierea în Registrul cinematografic, iar fiecare film are nevoie de certificat de clasificare și de viză de exploatare înainte de a ajunge la public. Filmele din festivaluri internaționale sunt scutite.

| Cod | Activitate | Ce înseamnă practic |
| --- | --- | --- |
| 59.11 | Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune | Codul unui studio de producție, de la spot publicitar până la lungmetraj. Fără act permisiv și fără înregistrare prealabilă: producția nu este condiționată de nimic. |
| 59.12 | Activităţi de post-producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune | Montaj, color, sunet, efecte. Fără act permisiv. Eligibil pentru parcurile IT, dar numai pentru efecte speciale și animație. |
| 59.13 | Activităţi de distribuţie a filmelor cinematografice, video şi a programelor de televiziune | Singura clasă de aici cu o condiție prealabilă: distribuția cere înscriere în Registrul cinematografic, iar fiecare film, certificat de clasificare și viză de exploatare. Nu este licență și nu figurează în anexa nr. 1. |
| 59.20 | Activităţi de realizare a înregistrărilor audio şi activităţi de editare muzicală | Studio de sunet, casă de discuri, editură muzicală. Fără act permisiv; publicațiile muzicale tipărite cer ISMN de la Camera Națională a Cărții și depozit legal. |

**Acte permisive:** Nicio clasă din diviziunea 59 nu figurează în nomenclatorul licențelor și niciuna nu cere autorizație. În locul unui act permisiv se aplică înscrierea în Registrul cinematografic, administrat de Centrul Național al Cinematografiei, obligatorie pentru distribuție, plus certificatul de clasificare și viza de exploatare pentru fiecare film. Producția propriu-zisă nu este condiționată de nimic.

**Cine cumpără:** Publicitatea este piața care plătește cel mai regulat: spoturi, filme corporative, conținut pentru rețele sociale, comandate de agenții și de departamente de marketing. Urmează evenimentele, apoi producția de ficțiune și documentar, care depinde în bună măsură de finanțarea prin concurs a Centrului Național al Cinematografiei și de coproducții. Studiourile de post-producție lucrează frecvent pentru clienți din afara țării, plătiți în valută.

**Ce e diferit la bani:** Diviziunea 59 arată un câștig salarial de aproape 19 500 de lei — cu peste 17 000 mai puțin decât vecina ei din aceeași secțiune — și 295 de agenți economici cu doar 476 de angajați cu totul. Este o ramură de echipe mici și de colaboratori pe proiect, în care aproape nimeni nu ține un stat de plată permanent mare.

## Cum a ajuns domeniul aici

- **22 iunie 2000 — Legea nr. 939/2000 cu privire la activitatea editorială.** Intră în vigoare legea care fixează sistemul ISBN, obligația tipografului de a nu prelua comanda fără indice CZU și fără număr internațional standard, și cele patru exemplare de depozit legal trimise prin Camera Națională a Cărții.
- **1 august 2014 — Legea cinematografiei nr. 116/2014.** Se creează Centrul Național al Cinematografiei și Registrul cinematografic. Din acest moment, o persoană juridică poate distribui filme în Moldova numai după înscrierea în registru, iar fiecare film are nevoie de certificat de clasificare și de viză de exploatare.
- **1 ianuarie 2017 — Legea nr. 77/2016.** Regimul fiscal al parcurilor pentru tehnologia informației devine accesibil și unor activități din acest domeniu: editarea jocurilor de calculator, editarea altor produse software și post-producția limitată la efecte speciale și animație. Restul diviziunilor 58 și 59 rămân pe regimul general.

## Cât se câștigă și cât de mare este piața

Casetele de mai sus nu arată niciun salariu mediu, iar motivul este că nu există unul care să fie adevărat pentru tot domeniul.

Diviziunea 58 plătea, la sfârșitul lui 2025, în jur de 36 500 de lei brut pe lună. Diviziunea 59 plătea 19 445. Media pe economie era de aproximativ 16 400. Diferența de peste șaptesprezece mii dintre cele două nu înseamnă că editurile plătesc de două ori mai bine decât studiourile de film: în diviziunea 58 stau, alături de edituri, editorii de jocuri și de software, care sunt în bună parte rezidenți ai parcurilor pentru tehnologia informației și care plătesc la nivelul industriei IT.

Oricare dintre cele două cifre ar induce în eroare jumătate dintre cei care citesc pagina, așa că în casete au rămas doar numerele care nu se pot citi greșit: câte firme sunt și câți oameni lucrează în ele.

În diviziunea 58 au raportat pentru 2025 un număr de 523 de agenți economici, cu 1 780 de angajați și venituri din vânzări de 1,64 miliarde de lei. În diviziunea 59 — 295 de agenți economici, cu **476 de angajați** și 419 milioane de lei. Cu alte cuvinte, producția cinematografică, video și audio din Moldova numără, cu totul, mai puțini salariați permanenți decât o singură fabrică mijlocie.

Cifra aceea nu înseamnă că ramura este mică; înseamnă că lucrează cu colaboratori pe proiect. Un film sau o campanie video se face cu o echipă adunată pentru câteva săptămâni și desfăcută după. Pentru cine deschide un studio acum, asta are o consecință directă: costul principal nu este statul de plată, ci contractarea, iar contractele cu colaboratorii trebuie să rezolve din prima zi cine deține drepturile asupra a ceea ce iese.

## Ce nu îți cere statul și ce îți cere în schimb

Nicio clasă din diviziunile 58 și 59 nu se licențiază și niciuna nu cere autorizație. Singurele acte permisive care ating secțiunea din care face parte acest domeniu sunt licența de emisie și autorizația de retransmisiune, amândouă din [audiovizual](/domenii-de-activitate/telecomunicatii-audiovizual), nu de aici. Diferența merită reținută: **a difuza se licențiază, a produce și a edita nu.**

În locul actelor permisive stau însă două registre, și amândouă pot opri o afacere care a pornit fără ele.

### Camera Națională a Cărții oprește tiparul, nu firma

Articolul 15 alineatul (2) din Legea nr. 939/2000 este scris ca o obligație a tipografului, ceea ce îl face ușor de ratat de către editor: *tipograful primește comanda pentru executarea producției editoriale doar în cazul când beneficiarul dispune de indicele CZU, de numerele ISBN sau ISMN, sau ISSN, atribuite de Camera Națională a Cărții.*

Prin urmare firma se înregistrează în trei zile și nu are nevoie de nimic altceva ca să existe — dar prima carte nu intră în tipar până nu ai trecut pe la Cameră. Camera atribuie numerele internaționale standard, aplică indicele CZU, face catalogarea în publicare și încasează plată pentru aceste servicii.

După apariție vine a doua obligație. **Patru exemplare de depozit legal** pleacă gratuit, expediate de tipograf din contul editorului, prin Camera Națională a Cărții: unul Camerei, două Bibliotecii Naționale, unul Bibliotecii Științifice a Academiei de Științe — iar pentru cărțile de copii și adolescenți, unul Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”. Obligația se aplică și dacă tipărești peste hotare.

Caseta tehnică a fiecărei ediții trebuie să conțină, printre altele, ISBN-ul. Nu este o formalitate de formatare: este elementul care leagă exemplarul de registrul național.

### Registrul cinematografic oprește distribuția, nu filmarea

Legea cinematografiei nr. 116/2014 nu spune nicăieri că ai nevoie de ceva ca să faci un film. Spune, la articolul 9 alineatul (1), că **persoanele juridice au dreptul să distribuie filme pe teritoriul Republicii Moldova numai după ce au fost înregistrate în Registrul cinematografic**, administrat de Centrul Național al Cinematografiei. Iar alineatul (2) adaugă că orice film, înainte de a fi distribuit, trebuie să obțină certificatul de clasificare și viza de exploatare.

Viza de exploatare este definită de lege ca certificatul care confirmă legalitatea importului filmului și stabilește reglementările privind distribuirea și exploatarea lui. Filmele prezentate în festivaluri internaționale sau în schimburi culturale organizate în Moldova sunt scutite de ambele.

Sancțiunea nu este o amendă contravențională, ci una administrativă cu efect direct: Centrul poate suspenda sau retrage certificatul de clasificare, poate radia persoana din Registrul cinematografic și poate dispune încetarea imediată a activităților pentru care a luat măsura.

Un cinematograf intră și el în această logică, chiar dacă nu apare în tabelul de coduri de mai sus: un film nu se proiectează public fără certificat de clasificare și fără viză de exploatare.

## Trei clase din zece intră în regimul fiscal al parcurilor IT

Aceasta este cea mai puțin evidentă informație de pe pagină, iar efectul ei asupra unui plan de afaceri este mare.

Articolul 8 din Legea nr. 77/2016 enumeră activitățile care pot fi desfășurate ca activitate principală de un rezident al unui parc pentru tehnologia informației. Lista este pe **clase CAEM**, nu pe diviziuni, și trei dintre ele cad în domeniul acesta:

- **58.21**, editarea jocurilor de calculator;
- **58.29**, editarea altor produse software;
- **59.12**, post-producția cinematografică, video și de programe de televiziune — dar **limitată** la serviciile de obținere de efecte speciale (59.12.14) și de filme de animație (59.12.15), și condiționată de utilizarea unor echipamente de calcul specializate de înaltă performanță.

Consecința, spusă simplu: un studio de animație și un studio de efecte speciale se califică pentru regimul parcurilor IT. Același studio, când face montaj, color sau sunet pentru un documentar, nu. O editură de carte nu se califică. Un ziar nu se califică. O casă de discuri nu se califică. Un editor de jocuri se califică, inclusiv atunci când publică jocul pe care l-a făcut el însuși.

Regula de bază a statutului de rezident este că activitatea eligibilă trebuie să genereze cel puțin 70% din venitul din vânzări, ceea ce contează exact în cazul unui studio mixt care face și animație, și producție obișnuită. Cum se aplică și cum se calculează impozitul sunt descrise în [ghidul Moldova IT Park](/blog/moldova-it-park-ghid-complet) și se pot verifica pe cifrele proprii cu [calculatorul de impozit](/calculator-it-park).

## Drepturile de autor sunt marfa, nu produsul secundar

În celelalte domenii, contractul cu colaboratorul reglementează munca. Aici reglementează proprietatea.

Legea nr. 939/2000 tratează contractul de editare ca pe un act care transferă drepturi și îi cere conținut minim, inclusiv numărul de exemplare pe care editura le predă gratuit titularului de drepturi și mijloacele financiare din care se publică opera. Editorul poate edita și reedita operele protejate doar pe durata prevăzută în contractul editorial — nu pe durata cât are cărțile în depozit.

Pentru producția audiovizuală, unde echipa este formată din colaboratori pe proiect, întrebarea cine deține filmul terminat nu are un răspuns implicit favorabil studioului. Ea se rezolvă prin contract, înainte de filmare, sau nu se rezolvă deloc.

Este singurul domeniu din această categorie în care un avocat citit la început costă mai puțin decât unul chemat la sfârșit.

## Ce formă juridică alegi: SRL, ÎI sau SA

SRL, în aproape toate cazurile.

Răspunderea rămâne limitată la capitalul social, nu există prag minim, forma admite fondatori străini integral și este cea pe care o cer instituțiile care cumpără prin achiziții publice — manuale, tipărituri, producție video comandată de autorități. Este și forma care se potrivește cu statutul de rezident al unui parc IT, dacă una dintre cele trei clase eligibile este activitatea ta principală.

Întreprinderea individuală apare des la un fotograf sau la un operator care lucrează singur, și are logică atâta timp cât nu semnezi contracte cu clauze de despăgubire. În momentul în care un client corporativ îți cere garanții pentru drepturile de autor asupra materialului livrat, răspunderea nelimitată a posesorului — cu întreg patrimoniul personal — devine un risc disproporționat față de valoarea contractului.

Societatea pe acțiuni nu are ce căuta la început. Este o formă gândită pentru capital adus de mai mulți investitori, nu pentru o editură sau un studio care crește titlu cu titlu și proiect cu proiect.

## Întrebări frecvente

### Ai nevoie de licență ca să deschizi o editură în Moldova?

Nu. Activitatea editorială se desfășoară în condițiile legislației generale privind antreprenoriatul, iar anexa nr. 1 la Legea nr. 160/2011 nu conține nicio licență și nicio autorizație pentru diviziunea 58. Editura activează în baza statutului propriu, iar legea interzice explicit cenzurarea lucrărilor și amestecul autorităților, al partidelor sau al asociațiilor în activitatea ei de creație.

### Cum obții ISBN-ul și cât costă?

ISBN-ul, ISMN-ul și ISSN-ul se atribuie de Camera Națională a Cărții, care ține și Registrul Național ISBN. Tot ea aplică indicele CZU și face catalogarea în publicare. Serviciile acestea se plătesc, în condițiile stabilite de Cameră. Ordinea contează: tipograful nu are voie să primească comanda până nu ai indicele CZU și numărul standard, deci pasul acesta se face înainte de a vorbi despre preț cu tipografia.

### Câte exemplare de depozit legal trebuie trimise și cine plătește?

Patru, trimise gratuit de tipograf, din contul editorului, imediat după apariție, prin Camera Națională a Cărții: unul Camerei, două Bibliotecii Naționale și unul Bibliotecii Științifice a Academiei — iar pentru cărțile de copii și adolescenți, unul Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă” în locul celui de la Academie. Obligația se aplică și atunci când tiparul se face în afara țării.

### Trebuie să te înregistrezi undeva ca să produci filme sau video?

Pentru producție, nu. Articolul 9 din Legea cinematografiei condiționează doar distribuția: persoanele juridice pot distribui filme pe teritoriul Republicii Moldova numai după ce au fost înregistrate în Registrul cinematografic, ținut de Centrul Național al Cinematografiei. Un studio care filmează spoturi publicitare, filme corporative sau conținut la comandă nu intră sub această condiție. Din momentul în care începi să distribui, intri.

### Ce este viza de exploatare și când îți trebuie?

Este certificatul eliberat de Centrul Național al Cinematografiei care confirmă legalitatea importului filmului și stabilește regulile de distribuire și de exploatare. Orice film, înainte de a fi distribuit, are nevoie de certificat de clasificare și de viză de exploatare de la Registrul cinematografic. Excepția o fac filmele prezentate în festivaluri internaționale sau în schimburi culturale organizate în Moldova.

### Care activități din acest domeniu intră în regimul fiscal al parcurilor IT?

Trei: editarea jocurilor de calculator (58.21), editarea altor produse software (58.29) și post-producția (59.12) — ultima limitată strict la serviciile de obținere de efecte speciale și de filme de animație. Un studio de animație se califică; același studio, când face montaj obișnuit pentru un documentar, nu. Editarea de carte, presa, producția de film și înregistrările audio nu figurează deloc în articolul 8 al Legii nr. 77/2016.

### Ce cod CAEM alegi dacă faci și producție, și distribuție?

Le declari pe amândouă — 59.11 pentru producție și 59.13 pentru distribuție — pentru că sunt activități diferite, cu obligații diferite. Poți declara până la cinci domenii principale la înregistrare. Ține minte însă că declararea codului 59.13 nu îți dă dreptul de a distribui: dreptul vine din înscrierea în Registrul cinematografic, care este un pas separat.

Alegerea codurilor CAEM, întocmirea actelor de constituire și depunerea dosarului la Agenția Servicii Publice fac parte din serviciul de înregistrare.